Ce este acidul P-aminobenzoic (PABA)?

Acidul P-aminobenzoic, abreviat frecvent PABA, este un compus organic inclus în grupa vitaminelor B, deși nu este o vitamină esențială în adevăratul sens al cuvântului. În trecut, era considerat o componentă a „complexului de vitamine B” (uneori numit „vitamina B10”), însă astăzi se știe că organismul uman nu are nevoie neapărat de PABA, deoarece îl poate produce prin alte căi metabolice.

PABA se găsește în mod natural în multe alimente și este, de asemenea, sintetizat de bacteriile intestinale. Acesta joacă un rol important în metabolismul acidului folic, în sănătatea pielii și ca antioxidant. În plus, PABA este cunoscut ca substanță care absoarbe radiațiile UV și a fost folosit mult timp în produsele de protecție solară, înainte de introducerea unor alternative mai moderne.

Cum acționează acidul P-aminobenzoic în organism?

1. Contribuția la formarea acidului folic și diviziunea celulară:

PABA este o componentă naturală a moleculei de acid folic (vitamina B9) și joacă, prin urmare, un rol indirect în sinteza ADN-ului și diviziunea celulară.

În corpul uman, PABA nu participă direct la sinteza acidului folic, deoarece oamenii trebuie să obțină acid folic din alimentație - spre deosebire de bacterii, care folosesc PABA pentru a produce singure acid folic. Totuși, un aport suficient de PABA poate susține flora intestinală în producerea acidului folic, ceea ce favorizează, la rândul său, metabolismul celular, formarea sângelui și producția de energie.

2. Susținerea pigmentării pielii și părului:

PABA este adesea asociat cu o piele sănătoasă și o culoare naturală a părului. Susține producția de melanină, pigmentul care conferă culoare pielii și părului.

Unele studii mai vechi au sugerat că PABA ar putea ajuta la încetinirea sau chiar inversarea parțială a albirii premature a părului, mai ales dacă este administrat împreună cu acid folic, biotină și acid pantotenic. Deși acest efect nu este pe deplin dovedit științific, PABA rămâne un ingredient popular în suplimentele alimentare pentru păr și piele.

3. Efect antioxidant:

PABA acționează ca un captator de radicali și protejează celulele împotriva stresului oxidativ, provocat de radiațiile UV, toxinele din mediu sau procesele metabolice.

Datorită proprietăților sale antioxidante, PABA contribuie la menținerea integrității celulare și la încetinirea proceselor de îmbătrânire.

4. Protecție UV și îngrijirea pielii:

PABA absoarbe radiațiile UVB și, prin urmare, a fost utilizat timp de decenii ca produs de protecție solară în cosmetice. Oferă protecție eficientă împotriva daunelor pielii provocate de soare, însă a fost în mare parte înlocuit în formulele moderne din cauza posibilelor iritații ale pielii și reacții alergice. Astăzi, PABA se găsește mai ales în produse după expunerea la soare, produse de îngrijire a pielii și formule antioxidante.

5. Susținerea florei intestinale:

PABA este utilizat de bacteriile intestinale benefice (de ex. E. coli) pentru a sintetiza acid folic. Astfel, contribuie indirect la menținerea unei flore intestinale echilibrate și la producția de nutrienți în sistemul digestiv.

Beneficiile acidului para-aminobenzoic

• Susține metabolismul acidului folic și regenerarea celulară
• Favorizează sănătatea pielii și culoarea naturală a părului
• Are efect antioxidant și protejează celulele împotriva radicalilor liberi
• Contribuie la protejarea pielii împotriva daunelor provocate de razele UV
• Susține flora intestinală și digestia
• Poate favoriza regenerarea și sănătatea țesuturilor
• Susține producția de energie și metabolismul

Aportul zilnic recomandat

Nu există o doză zilnică recomandată oficial pentru PABA, deoarece nu este considerată o vitamină esențială.

În suplimentele alimentare se utilizează de obicei 30–100 mg pe zi, uneori până la 500 mg pe zi în scop terapeutic.

Deoarece PABA este sintetizat de bacteriile intestinale, deficitul este rar și apare de obicei doar în urma distrugerii florei intestinale cauzate de antibiotice.

Surse naturale de PABA

• Ficat (de vită, de pui)
• Produse din cereale integrale
• Ouă
• Lapte
• Spanac, broccoli
• Ciuperci
• Orez, germeni de grâu
• Produse din drojdie
• Drojdie de bere

Simptome ale deficitului

Deficitul de PABA este rar, dar poate apărea în urma administrării îndelungate de antibiotice, a unei alimentații dezechilibrate sau a unei flore intestinale perturbate.

Simptome posibile:

• Oboseală, iritabilitate
• Tulburări digestive
• Piele uscată sau sensibilă
• Albirea prematură a părului
• Rezistență redusă la stres

Supradozaj și siguranță

PABA este considerat foarte sigur în cantități moderate.

Totuși, dozele mari (peste 2–3 g pe zi) pot duce la greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare sau suprasolicitarea ficatului.

În cazul pielii sensibile, PABA – aplicat extern – poate provoca alergii sau dermatită fototoxică, motiv pentru care în prezent este înlocuit de obicei în produsele de protecție solară.

Concluzie

Acidul p-aminobenzoic (PABA) este o substanță versatilă, asemănătoare vitaminelor, care susține pielea, părul, flora intestinală și sănătatea celulară. Deși organismul nu are nevoie neapărat de PABA, beneficiază de proprietățile sale antioxidante și regenerative, care îl fac deosebit de valoros pentru îngrijirea pielii, menținerea sănătății părului și starea generală de bine.

În combinație cu alte vitamine B – în special acid folic, biotină și acid pantotenic – PABA poate contribui în mod pozitiv la funcția celulară sănătoasă, energie și aspectul exterior.

Surse

1. Combs GF Jr., McClung JP. (2017): Vitaminele: aspecte fundamentale privind nutriția și sănătatea. Ediția a 5-a. Academic Press.
2. Klotz LO, et al. (2014): Compusul asemănător vitaminelor, acidul para-aminobenzoic: biosinteză, biochimie, farmacologie și toxicologie. Int J Vitam Nutr Res, 84(1-2), 1–10.
3. Weiser H. (1980): Acidul p-aminobenzoic și influența sa asupra metabolismului. Z Ernährungswiss, 19(2), 133–142.
4. Draelos ZD. (2010): Cosmeceuticele care conțin plante: realitate, ficțiune și viitor. Dermatol Clin, 28(1), 145–149.